Sări la conținut
    Înapoi

    sistem

    substantiv neutru

    Definiție AINeverificată

    Ansamblu de elemente legate între ele, organizate astfel încât să funcționeze ca un tot.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Un grup de părți care lucrează împreună și formează un întreg.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai multe lucruri puse în ordine și legate între ele, ca să funcționeze împreună.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    O echipă de piese care nu stau degeaba, ci trag toate în aceeași direcție.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Un set de chestii legate între ele, pus cap la cap ca să meargă treaba.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Sistem înseamnă un ansamblu de părți, elemente sau componente care sunt legate între ele și funcționează împreună ca un tot. Ideea centrală este organizarea: nu e doar o adunare de lucruri, ci o structură în care fiecare parte are un rol. Cuvântul se folosește în multe domenii. Poate desemna un sistem tehnic, un sistem de reguli, un sistem al corpului, un sistem informatic sau un mod organizat de funcționare. În toate aceste cazuri, sensul de bază rămâne același: elemente diferite care formează o unitate coerentă. Prin extensie, „sistem” poate însemna și felul în care este organizat sau administrat ceva, mai ales când vorbim despre instituții, procese sau metode de lucru.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    SISTÉM, sisteme, s.n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) de­pen­dente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit. ✧ Sistem informațional = ansamblu de procedee și mijloace de colectare, pre­lucrare și transmitere a informației necesare procesului de conducere a între­prin­derilor, instituțiilor, ministerelor etc. ✦ Totalitatea relațiilor pe baza cărora este constituit un sistem (1). 2. Totalitatea depozitelor formate în decursul unei perioade geologice. 3. Metodă de lucru, mod de organizare a unui proces, a unei operații, fel de a lucra; normă, obicei. ✧ Sistem Braille = metodă de scriere pentru orbi, cu litere tipografice speciale scoase în relief pentru a putea fi pipăite. 4. Model, tip, tipar; marcă (de fabrică). 5. (În sintagma) Sistem audio = combină muzicală. [Var.: (rar) sistémă s.f.] — Din fr. système, lat. systema.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro