Sări la conținut
    pronume

    Definiție AINeverificată

    Pronume și adjectiv relativ-interogativ care servește la identificarea unei persoane, a unui lucru ori a unui element dintr-un grup.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Cuvânt folosit când întrebi sau arăți despre cine anume ori despre ce anume este vorba.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Se folosește ca spui sau întrebi exact cine sau ce dintre mai multe variante.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Cuvântul care pune degetul pe alegerea exactă: cine, ce, dintre care?

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    În limbaj urban

    Mai pe largNeverificată

    Careeste un cuvânt folosit pentru a identifica mai precis o persoană, un obiect, o idee sau un element dintr-un grup. Poate avea valoare interogativă, când cere o precizare, sau relativă, când leagă o propoziție de un substantiv ori de un pronume deja menționat. În uz interogativ, apare în întrebări de tipulcare carte?”, „care dintre ei?” și ajută la selectarea unuia sau a mai multor termeni dintre mai multe posibilități. În uz relativ, introduce o informație despre termenul la care se referă, ca în structuri de tipulomul care a venit”. În limba română, „careeste foarte frecvent și poate funcționa atât ca pronume, cât și ca adjectiv pronominal, în funcție de construcție.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    CÁRE pron. interog.-rel. I. (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). 1. (Introduce propoziții atributive) Cartea pe care trebuia ți-o aduc am pierdut-o. ✧ (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) a) (Cu nuanță finală) ia călăuză din sat, care le arate drumul. b) (Cu nuanță condițională) Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei? 2. (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ✦ (Cu sens neutru) Ceea ce. ✧ Loc. conj. După care = după aceea. Care va (sau vra) zică = ceea ce înseamnă, prin urmare. 3. (Cu valoare de pronume nehotărât) a) Fiecare. Le porunci meargă care pe unde va putea. ✧ Expr. () nu care cumva = nu cumva ... Nu care cumva...? = (oare) nu cumva...? b) (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... ✧ Expr. Care (mai) de care = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. II. (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) Care n-a înțeles întrebarea? ✧ (Introduce propoziții interogative indirecte) L-a întrebat care îi place mai mult. ✧ Expr. Care alta? = ce altceva? Care pe care? = care din doi e mai tare? ✧ (Cu valoare de adjectiv interogativ) Care om nu ține la viața lui? [Gen.-dat. sg. m. căruia, f. căreia, gen.-dat. pl. m. și f. cărora; (când are valoare de adjectiv inte­rog.-rel.) gen.-dat. sg. m. cărui, f. cărei, gen.-dat. pl. m. și f. căror. Nom. sg. m. și: (înv.) carele; nom. pl. m. și f. și: cari] — Lat. qualis.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro