Sări la conținut
    dex-ai.robeta
    Înapoi

    car

    † interj.

    Definiție AINeverificată

    Vehicul mare cu patru roți, folosit pentru transportul de persoane sau de mărfuri.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mijloc de transport mare, pe roți, cu care se duc oameni sau lucruri.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Un car e un vehicul mare, de obicei cu patru roți, folosit ca să transporte oameni ori marfă.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Vehiculul clasic care mută lumea și bagajele la pachet.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Un vehicul mare, bun să care oameni sau marfă dintr-un loc în altul.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Carul este un vehicul mare, de obicei cu patru roți, folosit pentru transportul persoanelor sau al mărfurilor. În sensul lui de bază, desemnează mai ales un mijloc de transport simplu, cunoscut din uzul tradițional. Cuvântul poate fi folosit atât în contexte generale, cât și în exprimări mai vechi sau populare. Sensul central rămâne acela de vehicul destinat deplasării unor oameni ori a unei încărcături dintr-un loc în altul.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(3)

    1.CAR^3, caruri, s. n. Piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la mașina de scris, făcând posibilă (prin deplasare) scrierea succesivă a literelor și a rândurilor. - După engl. [typewriter] carriage, fr. chariot.
    2.CAR^1, cari, s. m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros și cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn și se hrănesc cu acesta. - Lat. carius (= caries).
    3.CAR2, care, s. n. 1. Vehicul terestru încăpător, cu patru roți, cu tracțiune animală, folosit la țară pentru transportarea poverilor. * Car funebru (sau funerar, mortuar) = dric. Car blindat (sau de asalt) = tanc. (Înv. și pop.) Car de foc = tren. * Expr. Nici în car, nici în căruță, se spune despre cineva nehotărât, care nu știe ce vrea. A pus carul înaintea boilor, se zice despre un om neîndemânatic, care face lucrurile pe dos. * Compuse: Carul-Mare = constelație alcătuită din șapte stele așezate în formă de car2 (1); ursa-mare; Carul-Mic = constelație formată din șapte stele (printre care și steaua polară) așezate în chip asemănător cu cele din carul-mare; ursa-mică. ** (În antichitate) Vehicul cu două roți, tras de doi sau patru cai, folosit în lupte, la jocuri și la ceremonii. 2. Cantitate de material care se poate încărca într-un car^2 (1). Un car de lemne. ** Fig. Mulțime, grămadă. Un car de ani. * Loc. adv. Cu carul = din belșug. 3. (Reg.) Parte a ferăstrăului mecanic alcătuită din două bârne puse pe rotițe, pe care se așază bușteanul pentru a fi prefăcut în scânduri. - Lat. carrus (cu unele sensuri noi după fr. char).

    Definiții din: DEX '98. Sursa: dexonline.ro