Sări la conținut
    Înapoi

    întrebuința

    vb. Ia

    Definiție AINeverificată

    A folosi ceva într-un anumit scop; a utiliza.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A folosi ceva pentru un scop.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A pune ceva la treabă, adică a-l folosi la ce îți trebuie.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A face un lucru nu stea degeaba: îl folosești.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A băga ceva la folosință, pentru ce ai nevoie.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Întrebuințaînseamnă a folosi sau a utiliza ceva într-un anumit scop. Se spune despre obiecte, mijloace, metode, cuvinte sau chiar resurse pe care cineva le pune în lucru pentru a obține un rezultat. Este un verb apropiat ca sens dea folosi”, dar are adesea o nuanță puțin mai îngrijită sau mai veche în exprimare. Poate apărea atât în contexte obișnuite, cât și în formulări mai atent redactate. În uz, ideea centrală este aceea de folosire practică: ceva este întrebuințat atunci când nu rămâne doar disponibil, ci este utilizat efectiv pentru o nevoie, o acțiune sau un scop precis.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    ÎNTREBUINȚÁ, întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ✧ Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. [Pr.: -bu-in-] — În + trebuința.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro